vineri, 31 octombrie 2014

frica de iubire

Azi am realizat un lucru. Sunt o fricoasa. Dintotdeauna mi-a fost frica de durere, de serpi si de singuratate. Acum, am acceptat oarecum singuratatea dar am realizat un alt lucru, mi-e frica de oamenii care ma iubesc, in mod special de barbati.
Nu-s vreo fecioara, deci, am avut cateva relatii serioasa iar una mult prea serioasa si nu stiu cum se face ca niciodata nimic nu merge iar toti imi spuneau ca sunt o egoista dar nu-i asa. Bine, nu-s nici altruista dar niciodata nu am tinut pentru mine fara a da celuilalt si din contra, sunt genul care se implica total in relatie. Acum, alta-i buba, dupa o perioada de relatie, fug cat ma tin picioarele sau…ma plictisesc si pun pariu ca acei barbati m-au iubit(oare de ce?).
Candva, am vorbit cu fostul meu care-mi declara iubirea lui grandioasa si culmea, pana sa vorbesc cu el, ma topeam de dorul lui dar dupa, ceva ma oprea. Da, tot ma topeam de dorul lui (bine ca n-am ajuns vreo crema de ContraLolitei) dar ceva ma oprea ma arunc in bratele lui. Oare mi-e teama de iubire?

Gesturile necugetate din dragoste mereu m-au razasit , m-au speriat si tind sa cred ca si iubirea ma sperie. Mi-e mai comod sa stau pana sa se ajunga intr-acolo, cand totul e doar pasiune. Da, spun cu voce tare, mi-e frica dar, nu sunt o filofoba.

duminică, 12 octombrie 2014

plăcerea din cada

Am stat în cada plină cu apă fierbinte şi spumă până când spuma dispăruse iar apa nu mai era atât de fierbinte. Gândul meu mi-a fost pervers şi a fugit la primul bărbat pe care l-am avut, de fapt, care m-a avut căci, pe atunci eu nu ştiam să am. Asta am învăţat-o în timp şi cu exerciţiu.Eh, treaba asta merită discutată pe larg, dar nu acum.
Revin, primul. Nici nu ştiu cum de m-am lăsat prostită dar a meritat. Trecând peste durerea primei dăţi, stânjeneala şi necunoaşterea primelor acte, ajungi la plăcere, una pe care nu o poţi găsi în altă parte. Nici măcar în ciocolată. Degeaba se tot face comparaţia.
Ce e drept, prima impresia a fost una cam neplăcută căci în mod straniu, faptul că am trecut de la virgină la ne-virgină nu m-a făcut să mă simt femeie ci m-a făcut să mă simt murdară. Acest sentiment mi-a dispărut odată cu inocenţa, odată cu primele senzaţii puternice. Până la urmă, orice murdărie se spală dacă ştii cum şi cu ce. Da, bineînţeles că apă dar, nu doar apă.
El părea perfect, nu degeaba a fost primul dar, după ce a urmat al doilea şi al treilea ...şi hai că nu învăţ pe nimeni să numere, ...primul nu mai era perfect dar chiar şi aşa, ce era al lui, păi era a lui. Avea nişte buze criminale şi nimic nu mă înnebunea mai tare decât să i le simt pe sfârcurile mele. Poate doar muşcăturile lui uşoare dar pline de pasiune. Atunci când ajungea la sânii mei, eu nu mai existam, exista doar dorinţa. Dorinţa de a-i simţii atingerea pe tot corpul, dorinţa de a –i simţi respiraţia fierbinte pe pântecele meu, dorinţa de a îl ruga să ma facă a lui, dorinţa de a-l simţi în mine. Apoi, ritmul era cel ce conta. Alternanţa. Îmi aduc aminte să întotdeauna îl muşcam cu patimă de umerii lui puternici şi transpiraţi. Iubeam să fac dragoste cu el.
Înainte de a mă duce la orgasm, chiar înainte de a intra în mine, făcea astfel încât trupul meu sa vibreze. Preludiul mă făcea să il implor să intre iar orgasmul mă făcea sa îl implor să nu mă lase. Dar m-a lăsat.

Ideea este că şi după atâţia ani , acum, el, primul, mi-a dat un orgasm şi asta asta fără să mă aibă căci în timp ce gandul îmi era acolo, mâna îmi era exact unde trebuie. Aşa se făcuse că apa în cadă nu mai era fierbinte.

Viata la tara vs viata la oras

Este o ceaţă atât de deasă în dimineaţa asta. Ah! Şi-mi propusesem să dorm până târziu căci duminica este singura zi în care pot să dorm iar eu, ca şi restul românilor, iubesc să dorm. Duminica viitoare am cursuri şi iar ioc somn. Pff, oare acel cineva care a făcut orarul celor de la master are conştiinţa împăcată?
Oare de ce m-am trezit? Pentru că întotdeauna există cineva care se trezeşte devreme şi utilizează acea pătrăţică plină de tehnologie numită telefon. Lua’l’ar somnul la muncă şi pe el!
Parte bună este că imi pot bea cafeaua într-o dimineaţă de toamnă fără să mă grăbesc să ajung la muncă. Un deliciu. Uitasem că mai cântă şi păsărelele, uitasem cum arată o pînză de păianjen atinsă de rouă, uitasem cum sună tastele tastaturii mele atunci când sunt la începutul programului, uitasem cum fac găinile mele şi toţi aceşti copaci pe jumătate dezgoliţi. Pfu, tocmai ce a căzut o nucă, posibil să fie ultima şi cu siguranţă rolul ei  a fost de a mă speria şi trezi din visare.
Trebuie să mă mut însă acum, pe ultima sută de metri, regret că trebuie să las viaţa de la ţară. M-am obişnuit aici. Îmi place şi agitaţia oraşului, multiplele posibilităţi de acolo, teatrul, cluburile, frenezia oraşului, oamenii reci din trafic. Aici, toată lumea salută pe toată lumea.Anonimatul meu din oraş vs frumuseţea domnişoarei poete ce e singură şi ambiţioasă.. Bun, fiind sinceră, reiau, de fapt, anonimatul meu din oraş vs scorpia aia încrezută ce şi-a lăsat bărbatul şi are ocupaţii dubiose şi atipice vieţii de la ţară. Ba mai mult, a auzit tanti Floarea că a zis tanti Măriuca că ar fiii văzut tanti Ana că în miez de noapte intra un bărbat, ce cu siguranţă era însurat şi cu trei copii acasă, şi avea şi portofelul plin şi da, intra dom’le la aia ce şi-a lăsat bărbatul. Ptiu, ferească Sfîntul!
Fereşte Sfântul cât fereşte dar, dacă tu stai cu mâna întinsă nu înseamnă că mereu îţi va pica din cer. Aşadar, sunt anumite legi în lume iar aceea în care se spune că gura lumii n-o astupă nici pământul este una dintre ele iar aceea în care se spune că trebuie să-ţi cam faci loc cu coatele este a doua. Şi uite aşa mi-am făcut curaj să fac ce-mi place. Să nu depind financiar de nimeni (lucrând ca tot omul şi nu primind bărbaţi în miez de noapte), scriind şi cel mai frumos, frecventând cursurile unui master. Toate acestea le fac cu o ceaşcă de cafea în mână sau mai des, a unui pahar de plastic.
Dimineaţa fuge ca bezmetica iar mie mi se apropie ora de lectură. Trebuie să învăţ de la Bel-Ami meserie. Parvenitul tipic francez este probabil cam expirat însă cu siguranţă este mai elegant decât parşivitatea modernă.
Ce zi plăcută de duminică!